1. Bine că eşti tu destept , John Farndon
Cea mai interesantă carte, o carte pe care aş vrea să o am în bibliotecă.
În fiecare an, profesorii de la Oxford si Cambridge pun întrebari aparent bizare candidatilor la admitere, în încercarea de a separa pleava de grâu si pe cei destepti de ambele.
Explorând cu abilitate caile sinuoase pe care le parcurge mintea când este solicitata, cartea de fata ofera raspunsuri surprinzatoare la 60 de întrebari atât de crude prin simplitatea lor.
Un adevarat tur de forta, de la filozofie la fizica, de la literatura la matematici.
O splendida pirueta pe culmile gândirii abstracte, o harta intelectuala pentru minti antrenate.
Cum ti-ar placea sa îti masori desteptaciunea cu mintile luminate de la Oxford ori Cambridge?
* Este natura „naturala”?
* Ce este soarta?
* Unde se încadreaza în lege onestitatea?
* Lacomia este buna sau rea?
Explorând cu abilitate caile sinuoase pe care le parcurge mintea când este solicitata, cartea de fata ofera raspunsuri surprinzatoare la 60 de întrebari atât de crude prin simplitatea lor.
Un adevarat tur de forta, de la filozofie la fizica, de la literatura la matematici.
O splendida pirueta pe culmile gândirii abstracte, o harta intelectuala pentru minti antrenate.
Cum ti-ar placea sa îti masori desteptaciunea cu mintile luminate de la Oxford ori Cambridge?
* Este natura „naturala”?
* Ce este soarta?
* Unde se încadreaza în lege onestitatea?
* Lacomia este buna sau rea?
2.Interpretarea gesturilor, Joseph Messinger
Joseph Messinger, scriitor şi psiholog belgian, stabilit de mulţi ani în Franţa, este specializat în decriptarea limbajului non-verbal, hipnoterapie şi psihometrie. A publicat peste douăzeci de lucrări de succes, dedicate atât gramaticii gestuale, cât şi limbajului verbal, printre care amintim bestsellerul Ces gestes qui vous trahissent.
Scrisă, aşadar, de un renumit expert în psihologie gestuală, Interpretarea gesturilor este o lucrare indispensabilă pentru toţi cei care vor să-şi cunoască mai bine prietenii, partenerul de viaţă sau colegii, pentru a reuşi să interacţioneze mai uşor cu aceştia.
Cum vă încrucişaţi braţele? Dar degetele? La ce ureche duceţi telefonul? Sunt de ajuns trei gesturi banale, trei „stereotipuri gestuale invariabile”, după cum le numeşte autorul, pentru a identifica profilul psihogestual căruia îi aparţine interlocutorul dumneavoastră. Creativ, Senzitiv, Narcisic, Cartezian, Challenger, Relaţional, Idealist sau Tribal, iată cele opt grupuri care îşi dispută supremaţia! O informaţie care vă permite să vă adaptaţi comunicarea verbală la personalitatea celuilalt. Să seduci sau să convingi sunt acţiuni care vor trece de aici înainte prin filtrul dimensiunii gestuale a unui nou mod de comunicare.
Gestul exprimă, iar subconştientul imprimă. Altfel spus, gesturile repetitive ale interlocutorului nu scapă niciodată inconştientului nostru.
Scrisă, aşadar, de un renumit expert în psihologie gestuală, Interpretarea gesturilor este o lucrare indispensabilă pentru toţi cei care vor să-şi cunoască mai bine prietenii, partenerul de viaţă sau colegii, pentru a reuşi să interacţioneze mai uşor cu aceştia.
Cum vă încrucişaţi braţele? Dar degetele? La ce ureche duceţi telefonul? Sunt de ajuns trei gesturi banale, trei „stereotipuri gestuale invariabile”, după cum le numeşte autorul, pentru a identifica profilul psihogestual căruia îi aparţine interlocutorul dumneavoastră. Creativ, Senzitiv, Narcisic, Cartezian, Challenger, Relaţional, Idealist sau Tribal, iată cele opt grupuri care îşi dispută supremaţia! O informaţie care vă permite să vă adaptaţi comunicarea verbală la personalitatea celuilalt. Să seduci sau să convingi sunt acţiuni care vor trece de aici înainte prin filtrul dimensiunii gestuale a unui nou mod de comunicare.
Gestul exprimă, iar subconştientul imprimă. Altfel spus, gesturile repetitive ale interlocutorului nu scapă niciodată inconştientului nostru.
3. Istoria gustului - Paul Freedman
Nu, nu este despre gastronomie, ci despre artă!
Unicitatea acestei carti este data de faptul ca este structurata in functie de ceea ce oamenii au considerat la un moment dat ca fiind "gustos", precum si de modul in care mancarea a fost parte integranta din istoria unei civilizatii. In plus, textul este sustinut de numeroase reprezentari ale unor opere de arta cu adevarat "savuroase". De la inceput pana la sfarsit, aceste pagini spun povestea incitanta si bogat ilustrata a unuia dintre obiceiurile umane vitale, care nu doar ne tine in viata, ci ne face sa ne simtim vii.
4. Cartea ceaiului- Okakura Kakuzo
Am o obsesie pentru ceai?
Scrisa in engleza si publicata la New York in 1906, Cartea ceaiului prezinta, intr-o forma usor de inteles pentru occidentali, istoria ceremoniei ceaiului, influentele ei asupra artei, dar si asupra stilului de viata asiatic, in general, si japonez in special, Kakuzo sustinand ca teismul, nascut in China, a atins perfectiunea abia dupa ce a ajuns pe taramurile nipone.
De-a lungul intregii sale vieti, Kakuzo a incercat sa promoveze arta si gandirea japoneza si asiatica in Occident, vazand in schimburile culturale reciproce o cale de reconciliere a diferentelor dintre cele doua lumi. Cu toate acestea, nu poate fi negat faptul ca lucrarile sale, inclusiv Cartea ceaiului, poarta amprenta, pe de o parte, a pan-asiatismului, iar pe de alta parte, a nationalismului japonez al vremii, care le stirbeste din obiectivitate. Acest neajuns este insa compensat de limbajul poetic folosit de Kakuzo, a carui putere de convingere a facut din Cartea ceaiului una dintre lucrarile de referinta pentru ceremonia ceaiului.
5. Artă, stil, costum - Adina Nanu
ARTA, STIL, COSTUM priveşte înfăţişarea umană ca pe un mijloc de comunicare extraverbală, prin imagine. Folosind mijloacele artistice de expresie ale sculpturii (remodelarea trupului prin croieli, corset, vătuiri etc.) şi ale picturii (prin acordarea culorilor veşmintelor părului, machiajului etc.) ca si sugestiile senzoriale ale materialelor (de la armura metalică la puful de angora), costumul este integrat artelor decorative (cu rol funcţional şi estetic). Principalele momente de înflorire culturală din istoria omenirii, când artele s-au acordat între ele formând stiluri, sunt evocate având ca punct central idealul uman al fiecărei epoci, pe care contemporanii s-au străduit să-l atingă prin costum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu